duminică, 20 martie 2011
marți, 1 martie 2011
cum sa faci primul milion de dolari
Acum? Păi da, poţi să faci dacă-i găseşti pe jos, îi câştigi la loto sau îi furi. Sau poate-ăi fi genial, să inventezi ceva, dar şi atunci îţi fură altul ideea şi face el banii. Nu merge, bă, să faci bani dacă pleci de la zero", a precizat Gigi Becali
Ioan Niculae, industria chimică, agricultură, turism -1,2 miliarde de euro
“Ca să faceţi un milion de euro ar trebui să vă gândiţi cam în ce domeniu să investiţi anul acesta. Până acum un an, dacă întrebai pe cineva unde trebuie să bagi bani îţi zicea imobiliare, ceea ce s-a dovedit o treabă falsă...Părerea mea că singurele afaceri care merită începute sunt cele din domeniul producţiei. Produceţi un cui, un pantof, o bere. Dar să produceţi ceva. Poate milionul nu va veni imediat, dar va veni în mod cert. Dacă faceţi pantofi, nu trebuie să fiţi cel mai bun pantofar, dar trebuie să ştiţi cât costă materia primă pe care o băgaţi în acel pantof, cât vă costă munca. Dar mai întâi trebuie să-l luaţi de la piaţă să vedeţi cu cât puteţi să-l vindeţi.
Mai trebuie să aveţi şi o bancă bună ceea ce, din păcate, în România nu există. Nici una. Băncile sunt mai mult case de schimb valutar şi în nici un caz bănci. Sunt un fel de case de ajutor reciproc ale băncii naţionale şi ale Guvernului.
Culiţă Tărâţă, cel maimare latifundiar al ţării – 28-30 de milioane de euro
“Foarte greu. Şi cei care-l au, trebuie să facă eforturi deosebite ca să-l întreţină. Crezul meu este pământul şi am încredere desăvârşită că se pot face bani repede doar în domeniul ăsta, deşi când faci un profit de 10% te aşezi şi pupi pământul. Mai greu e să începi pentru că băncile nu prea ajută economia, trebuie să ai ceva în spate, iar dacă laşi garanţie un teren ţi-l estimează de cinci ori mai ieftin decât e în realitate. Sincer să fiu, dacă aş pierde acum toţi banii, nu cred că aş mai putea să fac un milion de euro.”
Adrian Porumboiu, agricultor şi patron de echipă de fotbal – 180 de milioane de euro
(Râde copios) “Eu ştiu ce să zic?...eu le ştiu pe astea cu pământul. Dar cred că poţi să faci bani dacă ai o fermă. Problema e că trebuie măcar 100.000 de euro ca să faci un milion de euro. Cu suta de mii de euro poţi să-ţi cumperi cam o sută de hectare de teren agricol. Milionul de euro poţi să-l faci din primul an dacă şi vremea ţine cu tine sau poţi să-l faci după mai mulţi ani.”
Sorin Ovidiu Vântu, investitor media – 400-450 de milioane de euro
“În conjunctura actuală puteţi face un milion de euro dacă aveţi două milioane de euro ca să pierdeţi un milion şi să rămâneţi cu unul(râde)…Eu nu mai jonglez de mult cu asemenea cifre. Dar acum, în 2010, un tânăr nu poate să facă un milion de euro din muncă cinstită. Tu, de când lucrezi, ce ai făcut? (Îi răspund)…..Ei, vezi?! Eu unul am avut şi noroc cu anul 1990. Toţi românii au avut noroc atunci.”
Radu Octavian, proprietarul lanţului de magazine Diverta – 95 de milioane de euro
“Cel mai simplu este să câştige la loto... În business, nu ştiu, este foarte greu astăzi, dar în principiu, milioanele se fac acolo unde faci ceva care nu s-a mai făcut, asta însemând că te mulezi pe schimbări sociale sau tehnologice. De exemplu: toţi cei care au făcut bani în IT: Steve Jobs, Bill Gates şi aşa mai departe, toţi au intrat pe aceaşi fereastră de oportunitate şi au transformat-o în succes, la fel s-a întâmplat în industria oţelului şi în România în anii ’90: trecerea de la un sistem de stat totalitarist la unul cât de cât liber, capitalist. Orice schimbare tehnologică sau orice altfel de schimbare va fi fructificată de un tânăr dibaci care va şti să o transforme în milioane de dolari”.
Venera Arapu, stilist vestimentar – câteva milioane de euro
„Având o idee câştigătoare şi urmând cu tenacitate un ţel, neîmprăştiindu-te în multe direcţii, având nişte conecţii foarte bune, pentru că este foarte important ce faci cu munca pe care o depui, cum o fructifici. Dacă nu întruneşti aceste date, nu cred că se întâmplă”
Marius Ghenea, business angel – 19-20 milioane de euro
“Nu ştiu. Trebuie să fie cu siguranţă norocos, pentru că nu-i uşor să faci un milion de euro. Nu există o reţetă să faci un milion de euro. Iar, norocos, ştiu şi eu, ca şi abordări extreme: să joace la loterie şi să fie cu adevărat norocos şi atunci poate să facă mai multe milione de euro la o tragere la care s-au reportat sume semnificative, iar la extrema cealaltă, poate să înceapă o activitate antreprenorială şi să facă acest lucru cu multă inteligenţă, cu multă determinare, să pună mult efort, să aibă o echipă potrivită, să aibă o idee de afaceri, să aibă un proiect foarte bun, să-l urmărească cu multă rigurozitate. Sunt tot felul de aspecte care ar trebui să intre în acest plan de a construi o afacere de succes şi ulterior fie din profiturile acestei afaceri, fie din vânzarea afacerii respective, într-un exit să realizeze milionul de euro. Foarte important este că majoritatea acelor care ajung cu adevărat la acel obiectiv nu şi-au propus niciodată un milion de euro. Ei şi-au propus doar să realizeze o iniţiativă antreprenorială, ca să aibă un anumit grad de succes, dar nu s-au uitat neapărat la factorul material sau nu l-au cuantificat în sute de mii sau milioane de euro şi ăsta e un lucru foarte important. Trebuie spus, apropo de noroc, în general orice iniţiativă şi mai ales cele antreprenoriale trebuie să aibă şi un anumit grad de şansă pentru a avea succes, pentru că altfel cu siguranţă că sunt multe idei şi proiecte valoroase care sunt la start, dar numai câteva din ele ajung la un succes real, patentat de business şi asta înseamnă că pe lângă alte diferenţe care pot să existe între antreprenorii respectivi, probabil că există şi o doză de şansă care unora le-a lipsit şi altora le-a prisosit”.
Irina Schrotter, creator de modă – 19-20 de milioane de euro
“Depinde. Unii foarte greu, unii foarte uşor. Nu vreau să mă întorc la teoria cu băieţii deştepţi, dar trebuie să vă spun că nu sunt fericită când îmi dau seama că de 20 de ani plătesc taxe şi impozite. Am făcut o socoteală şi cred că în fiecare an plătesc circa 4 milioane de euro taxe pe toate companiile mele. Nu am nici o mare fericire să aud că zilele acestea se discută de taxarea averilor bogaţilor din România, fără ca cineva să aibă bunul simţ să verifice mai întâi cum sunt făcute, dacă au platit taxe sau nu. Mie nu mi se pare normal să pornim din anul 2010 şi să ştergem tot ce a fost în urmă. Haideţi să mergem să verificăm, să vedem fiecare ce are şi dacă justifică ce are. Dacă nu justifică ce are îi confiscăm, dacă justifică: Bravo ţie! După care impozităm cum vreţi, dar haideţi să facem curat şi în urmă, pentru că în românia sunt prea mulţi băieţi deştepţi şi prea puţini oameni corecţi şi prea mulţi oameni săraci, din păcate”.
Ioan Niculae, industria chimică, agricultură, turism -1,2 miliarde de euro
Mai trebuie să aveţi şi o bancă bună ceea ce, din păcate, în România nu există. Nici una. Băncile sunt mai mult case de schimb valutar şi în nici un caz bănci. Sunt un fel de case de ajutor reciproc ale băncii naţionale şi ale Guvernului.
Culiţă Tărâţă, cel mai
“Foarte greu. Şi cei care-l au, trebuie să facă eforturi deosebite ca să-l întreţină. Crezul meu este pământul şi am încredere desăvârşită că se pot face bani repede doar în domeniul ăsta, deşi când faci un profit de 10% te aşezi şi pupi pământul. Mai greu e să începi pentru că băncile nu prea ajută economia, trebuie să ai ceva în spate, iar dacă laşi garanţie un teren ţi-l estimează de cinci ori mai ieftin decât e în realitate. Sincer să fiu, dacă aş pierde acum toţi banii, nu cred că aş mai putea să fac un milion de euro.”
Adrian Porumboiu, agricultor şi patron de echipă de fotbal – 180 de milioane de euro
(Râde copios) “Eu ştiu ce să zic?...eu le ştiu pe astea cu pământul. Dar cred că poţi să faci bani dacă ai o fermă. Problema e că trebuie măcar 100.000 de euro ca să faci un milion de euro. Cu suta de mii de euro poţi să-ţi cumperi cam o sută de hectare de teren agricol. Milionul de euro poţi să-l faci din primul an dacă şi vremea ţine cu tine sau poţi să-l faci după mai mulţi ani.”
Sorin Ovidiu Vântu, investitor media – 400-450 de milioane de euro
“În conjunctura actuală puteţi face un milion de euro dacă aveţi două milioane de euro ca să pierdeţi un milion şi să rămâneţi cu unul(râde)…Eu nu mai jonglez de mult cu asemenea cifre. Dar acum, în 2010, un tânăr nu poate să facă un milion de euro din muncă cinstită. Tu, de când lucrezi, ce ai făcut? (Îi răspund)…..Ei, vezi?! Eu unul am avut şi noroc cu anul 1990. Toţi românii au avut noroc atunci.”
Radu Octavian, proprietarul lanţului de magazine Diverta – 95 de milioane de euro
“Cel mai simplu este să câştige la loto... În business, nu ştiu, este foarte greu astăzi, dar în principiu, milioanele se fac acolo unde faci ceva care nu s-a mai făcut, asta însemând că te mulezi pe schimbări sociale sau tehnologice. De exemplu: toţi cei care au făcut bani în IT: Steve Jobs, Bill Gates şi aşa mai departe, toţi au intrat pe aceaşi fereastră de oportunitate şi au transformat-o în succes, la fel s-a întâmplat în industria oţelului şi în România în anii ’90: trecerea de la un sistem de stat totalitarist la unul cât de cât liber, capitalist. Orice schimbare tehnologică sau orice altfel de schimbare va fi fructificată de un tânăr dibaci care va şti să o transforme în milioane de dolari”.
Venera Arapu, stilist vestimentar – câteva milioane de euro
„Având o idee câştigătoare şi urmând cu tenacitate un ţel, neîmprăştiindu-te în multe direcţii, având nişte conecţii foarte bune, pentru că este foarte important ce faci cu munca pe care o depui, cum o fructifici. Dacă nu întruneşti aceste date, nu cred că se întâmplă”
Marius Ghenea, business angel – 19-20 milioane de euro
“Nu ştiu. Trebuie să fie cu siguranţă norocos, pentru că nu-i uşor să faci un milion de euro. Nu există o reţetă să faci un milion de euro. Iar, norocos, ştiu şi eu, ca şi abordări extreme: să joace la loterie şi să fie cu adevărat norocos şi atunci poate să facă mai multe milione de euro la o tragere la care s-au reportat sume semnificative, iar la extrema cealaltă, poate să înceapă o activitate antreprenorială şi să facă acest lucru cu multă inteligenţă, cu multă determinare, să pună mult efort, să aibă o echipă potrivită, să aibă o idee de afaceri, să aibă un proiect foarte bun, să-l urmărească cu multă rigurozitate. Sunt tot felul de aspecte care ar trebui să intre în acest plan de a construi o afacere de succes şi ulterior fie din profiturile acestei afaceri, fie din vânzarea afacerii respective, într-un exit să realizeze milionul de euro. Foarte important este că majoritatea acelor care ajung cu adevărat la acel obiectiv nu şi-au propus niciodată un milion de euro. Ei şi-au propus doar să realizeze o iniţiativă antreprenorială, ca să aibă un anumit grad de succes, dar nu s-au uitat neapărat la factorul material sau nu l-au cuantificat în sute de mii sau milioane de euro şi ăsta e un lucru foarte important. Trebuie spus, apropo de noroc, în general orice iniţiativă şi mai ales cele antreprenoriale trebuie să aibă şi un anumit grad de şansă pentru a avea succes, pentru că altfel cu siguranţă că sunt multe idei şi proiecte valoroase care sunt la start, dar numai câteva din ele ajung la un succes real, patentat de business şi asta înseamnă că pe lângă alte diferenţe care pot să existe între antreprenorii respectivi, probabil că există şi o doză de şansă care unora le-a lipsit şi altora le-a prisosit”.
Irina Schrotter, creator de modă – 19-20 de milioane de euro
“Depinde. Unii foarte greu, unii foarte uşor. Nu vreau să mă întorc la teoria cu băieţii deştepţi, dar trebuie să vă spun că nu sunt fericită când îmi dau seama că de 20 de ani plătesc taxe şi impozite. Am făcut o socoteală şi cred că în fiecare an plătesc circa 4 milioane de euro taxe pe toate companiile mele. Nu am nici o mare fericire să aud că zilele acestea se discută de taxarea averilor bogaţilor din România, fără ca cineva să aibă bunul simţ să verifice mai întâi cum sunt făcute, dacă au platit taxe sau nu. Mie nu mi se pare normal să pornim din anul 2010 şi să ştergem tot ce a fost în urmă. Haideţi să mergem să verificăm, să vedem fiecare ce are şi dacă justifică ce are. Dacă nu justifică ce are îi confiscăm, dacă justifică: Bravo ţie! După care impozităm cum vreţi, dar haideţi să facem curat şi în urmă, pentru că în românia sunt prea mulţi băieţi deştepţi şi prea puţini oameni corecţi şi prea mulţi oameni săraci, din păcate”.
joi, 20 ianuarie 2011
După principiul „Niciun an fără Cod Fiscal”, statul a schimbat iar regulile de taxare. Dacă n-ai răbdare să citeşti 7 zile, acesta este sumarul în 7 fraze:
1. Impozitul de 3% pe microîntreprindere a fost eliminat. Trebuie să mergi la Fisc şi să te înregistrezi ca plătitor de impozit pe profit. Dacă ai profit, vei plăti 16%. Dacă n-ai profit, Fiscul îţi pregăteşte de la jumătatea anului Forfetarul 2.0.
2. Dacă ai profit, poţi să îl reinvesteşti şi să nu mai plăteşti impozit. Atenţie! Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit este de fapt doar o amânare. Pentru că utilajele intră în bilanţ cu valoare zero, aşa că nu le vei mai putea amortiza.
3. Dacă nu eşti deja auditat, s-ar putea ca de anul acesta să-ţi trebuiască un consultant fiscal. Încă nu se ştie exact, aşa că stai cu ochii pe normele de aplicare ale Codului Fiscal.
4. Inspectorii fiscali sunt mai agresivi ca niciodată. Se tem de un singur lucru: Justiţia/UE/CEDO. Foloseşte-te de aceste cuvinte cheie şi citeşte din nou cele 10 lucruri pe care Fiscul nu ţi le spune niciodată.
5. Pierderile din ultimii cinci ani încă mai sunt deductibile, aşa că nu te grăbi să faci împrumuturi noi. Discută cu un consultant fiscal: îţi poate economisi bani.6. Dacă vrei să recuperezi TVA de la stat, pregăteşte-ţi din timp dosarul cu preţurile de transfer. Asta înseamnă toate tranzacţiile cu firme din acelaşi grup. Dacă nu ai dosarul în regulă, statul se va bucura. Pentru că nu-ţi va da înapoi niciun leu.
7. Statul va inventa câteva impozite noi pentru a acoperi deficitul de anul acesta. E bine să ai o rezervă substanţială de cash doar pentru asta.
Cum să faci grevă fiscală şi totuşi să respecţi legea.
1. Deductibilităţi. Verifică dacă beneficiezi de toate deductibilităţile prevăzute de lege, de la asigurările voluntare pentru pensii şi sănătate până la cheltuielile cu izolarea casei.
2. Beneficii. Dacă ai nevoie de maşină sau de locuinţă de serviciu, angajatorul tău ţi le poate oferi fără să plătească impozite şi contribuţii pentru ele. La fel se întâmplă cu benzina sau reparaţiile şi amenajările. Lista de cheltuieli care pot fi acoperite de angajator poate include chiar şi traininguri în ţări exotice.
3. Cheltuieli. Dacă dimpotrivă ai o maşină sau o locuinţă şi le pui la dispoziţie companiei, este firesc să primeşti chirie pentru ele. Întreabă contabilul cum – exact – trebuie făcute hârtiile.
4. Participare la profit. Procedura legală prin care angajaţii pot primi o parte din profit este complicată şi riscantă, însă dacă angajatorul este de acord să cedeze angajaţilor o parte din acţiuni, atunci totul se poate face perfect legitim.
5. Call option. O variantă o reprezintă şi opţiunile de cumpărare la preţ fix, care îi permit angajatului să aştepte până când preţul acţiunilor creşte, să plătească preţul mic stabilit iniţial apoi să revândă acţiunile imediat, în profit.
6. Firma ta. Dacă încasezi veniturile prin intermediul propriei companii, plăteşti impozit de 16% din profit şi încă 16% din ce rămâne în momentul în care îţi ridici dividendele. În total, 29,44%. Dar asta doar după ce scazi cheltuielile. Dacă firma are cheltuieli mari, plăteşti doar forfetarul.
7. Offshore. Poţi deschide o firmă chiar în interiorul UE, adică Cipru, Malta, Irlanda, Marea Britanie (Jersey, Guersney, Isle of Man) . În acest caz, vei plăti acolo chiar şi zero impozit pe profit iar în România trebuie să declari dividendele obţinute şi să plăteşti cei 16% impozit.
8. Mai puţine impozite indirecte. Cumpără de câte ori ai ocazia fără TVA (online, din afara UE) sau fără accize (din duty free)
9. Schimbarea rezidenţei fiscale. Dacă munca ta nu presupune prezenţă fizică, atunci poţi alege să lucrezi din altă ţară şi să-ţi plăteşti impozitele acolo. Nu este nevoie să te muţi definitiv ci pentru mai mult de 183 de zile pe an. Dacă ai venituri suficiente, poţi opta pentru o ţară civilizată, unde de taxele respective chiar ai parte de servicii publice. Dacă nu, există şi varianta unui paradis exotic din lumea a treia unde cu doar câteva sute de euro câştigate aici îţi permiţi aproape orice.
10. Emigrarea. Adică soluţia prin care-i poţi demonstra unui stat-banditesc că nu-i datorezi nimic.
2. Beneficii. Dacă ai nevoie de maşină sau de locuinţă de serviciu, angajatorul tău ţi le poate oferi fără să plătească impozite şi contribuţii pentru ele. La fel se întâmplă cu benzina sau reparaţiile şi amenajările. Lista de cheltuieli care pot fi acoperite de angajator poate include chiar şi traininguri în ţări exotice.
3. Cheltuieli. Dacă dimpotrivă ai o maşină sau o locuinţă şi le pui la dispoziţie companiei, este firesc să primeşti chirie pentru ele. Întreabă contabilul cum – exact – trebuie făcute hârtiile.
4. Participare la profit. Procedura legală prin care angajaţii pot primi o parte din profit este complicată şi riscantă, însă dacă angajatorul este de acord să cedeze angajaţilor o parte din acţiuni, atunci totul se poate face perfect legitim.
5. Call option. O variantă o reprezintă şi opţiunile de cumpărare la preţ fix, care îi permit angajatului să aştepte până când preţul acţiunilor creşte, să plătească preţul mic stabilit iniţial apoi să revândă acţiunile imediat, în profit.
6. Firma ta. Dacă încasezi veniturile prin intermediul propriei companii, plăteşti impozit de 16% din profit şi încă 16% din ce rămâne în momentul în care îţi ridici dividendele. În total, 29,44%. Dar asta doar după ce scazi cheltuielile. Dacă firma are cheltuieli mari, plăteşti doar forfetarul.
7. Offshore. Poţi deschide o firmă chiar în interiorul UE, adică Cipru, Malta, Irlanda, Marea Britanie (Jersey, Guersney, Isle of Man) . În acest caz, vei plăti acolo chiar şi zero impozit pe profit iar în România trebuie să declari dividendele obţinute şi să plăteşti cei 16% impozit.
8. Mai puţine impozite indirecte. Cumpără de câte ori ai ocazia fără TVA (online, din afara UE) sau fără accize (din duty free)
9. Schimbarea rezidenţei fiscale. Dacă munca ta nu presupune prezenţă fizică, atunci poţi alege să lucrezi din altă ţară şi să-ţi plăteşti impozitele acolo. Nu este nevoie să te muţi definitiv ci pentru mai mult de 183 de zile pe an. Dacă ai venituri suficiente, poţi opta pentru o ţară civilizată, unde de taxele respective chiar ai parte de servicii publice. Dacă nu, există şi varianta unui paradis exotic din lumea a treia unde cu doar câteva sute de euro câştigate aici îţi permiţi aproape orice.
10. Emigrarea. Adică soluţia prin care-i poţi demonstra unui stat-banditesc că nu-i datorezi nimic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)